Patronii romani, multi dintre ei facand averi din afaceri cu statul si avand stranse legaturi cu fosta Securitate, isi promoveaza oamenii de incredere pe criterii mai... ciudate. Astfel, ajung sefi oameni servili, care ”dau raportul”, fara prea mult creier, care-si pupa seful in cur pe de o parte, iar pe de alta parte isi trateaza subordonatii ca pe niste sclavi. De ce? Simplu: patronilor respectivi le este frica ca vor fi sapati si furati de catre managerii inteligenti, competenti, care fac treaba in mod eficient.
De aceea nu pun mare pret pe EQ, adica pe inteligenta emotionala, care este mult mai importanta decat IQ. Cum asa? Pai oameni inteligenti din punct de vedere intelectuali, dar cu EQ foarte mic, poti vedea si pe strada, la cersit. Sunt oameni care nu s-au putut adapta societatii, mediului in care traiesc, oameni care au cedat presiunii, care si-au pierdut casa la jocuri de noroc, care au luat-o pe calea alcoolului sau drogurilor etc. In schimb, cineva cu IQ mediu, dar cu EQ mare, va ajunge un sef sau antreprenor bun, care se adapteaza foarte bine, care stie sa-si asculte oamenii si care-si respecta partenerii. Pentru ca stie ca, fara ei, ar fi nimic.
No comments:
Post a Comment