”Ceilalti” sunt mereu de vina. Explicatia pentru acest gen de atitudine este simpla: este intotdeauna mai usor sa dai vina pe ceilalti. Este intotdeauna mai greu sa recunosti ca tu ai gresit, tu te-ai comportat ca o victima, tu le-ai permis celorlalti sa te foloseasca, tu le-ai dat voie sa te manipuleze.
Tu ai crezut in ei orbeste, ca si cum ceilalti ti-ar fi tie datori cu ceva, ca si cum ceilalti ar fi parintii tai si ar fi datori sa te creasca. Da, inteleg ca parintii tai te-au cam neglijat, te-au cam lasat de izbeliste si nu s-au ocupat cum trebuie de tine. Sau, dimpotriva, poate te-au rasfatat si te-au facut sa crezi ca esti buricul pamantului. Acum, ca adult, ai ramas cu niste mari frustrari si ai mereu pretentia ca ceilalti sa fie parintii tai, sa aiba grija de tine, iar tu sa ramai mereu ”copilul”.
Astfel, nu mai esti obligat sa te maturizezi, sa-ti asumi responsabilitati, sa gandesti cu capul tau si nu al altora. Pentru ca, in acest ultim caz, ar trebui sa muncesti cu adevarat, sa-ti folosesti creierul, sa-ti storci neuronii pentru a gasi solutii. Asa cum fac si ceilalti, de care tu te plangi ca te trateaza ca pe un copil naiv.
Despre unele din aceste probleme, in cartea pe care o recomand astazi. Cumpara aici (link afiliat).
No comments:
Post a Comment