Oamenii aia, la sfarsitul anului, fac niste calcule. Intrebarea principala este: ”Cate tepe ne-au dat sau au incercat astia sa ne dea in acest an, dar si in anii trecuti? Pai sub 1% in Austria si vreo 10% in Romania. Aha, buuun, pai atunci sa cerem dobanzi care sa acopere riscurile, ok? Ca nu suntem opera de caritate.”. Si asta este tristul adevar. Alte tari din regiune, precum Austria, Ungaria, Cehia, Polonia, Slovacia, au sisteme de control si monitorizare mult mai clare, mai precise, mai eficiente. Acolo nu-si permite aproape nimeni sa-si faca in doua zile vreo 70 de zile, sa incaseze bani si/sau sa primeasca marfa, apoi sa bage totul in insolventa si sa dispara ca magarul in ceata (link afiliat). Evaziunea fiscala in Romania se apropie de 17% din PIB! Riscul de a acorda credite in Romania, de a face afaceri aici, este mult mai mare.
Chiar daca tu esti un om de afaceri corect, sa spunem, daca pe lantul tau de productie/distributie, care cuprinde zeci de firme, este O SINGURA firma fantoma, a blocat tot. Apoi, unde sunt vinovatii? De ce nu sunt ei la racoare? De ce continua sa faca mizerii, an dupa an, fara sa stie nimeni de ei, fara sa fie intr-o baza de date, fara sa fie trecuti pe o lista neagra? Raspunsul la aceasta intrebare este lung si complicat, dar implica referiri la saracia oamenilor, la coruptia din politica, la numirile pe ochi frumosi facute la institutiile care ar trebui sa controleze teparii etc.
No comments:
Post a Comment